2% pentru AFOR 1940-1947

Pînă la data de 15 mai aveţi posibilitatea să redirecţionaţi 2% din impozitul pe 2013 către  Asociaţia Foştilor Refugiaţi AFOR 1940-1947. Toţi cei care doresc să ne sprijine o pot face completînd formularul alăturat (230 sau 200 după caz) şi trimiţîndu-l, împreună cu o copie a fişei fiscale primite de la angajator, administraţiei financiare de pe raza teritorială, printr-o scrisoare recomandată sau direct prin depunere la registratură. Codul de identificare fiscală este 25340180, iar contul RO88 BREL 0002 0002 5079 0100 deschis la Libra Bank. Vă mulţumim!

ASOCIAŢIA FOŞTILOR REFUGIAŢI (AFOR 1940-1947) PROMOVEAZĂ NOI CATEGORII DE MEMBRI

În dimineaţa zilei de 26 octombrie 2013, în Aula “Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române a avut loc cea de a patra Adunare Generală a Asociaţiei Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947), consacrată bilanţului mandatului  2009-2013 şi inaugurării următorului mandat al conducerii sale. Asociaţia a reuşit să se structureze în planul organizării proprii (în Bucureşti, în ţară şi în străinătate), îndeosebi după dobândirea personalităţii juridice. Direcţiile activităţii sale au vizat : consolidarea organizării, promovarea Asociaţiei în viaţa publică ; valorificarea moştenirii istorice a Marelui Refugiu Românesc, a învăţămintelor sale, la nivelul secolului XXI, axate pe principiile Drepturilor Omului ; reprezentarea activă a problemelor privind situaţia foştilor refugiaţi, a statutului lor legal, prezenţa lor în conştiinţa societăţii româneşti de azi ; transmiterea spre viitor a mesajului Marelui Refugiu Românesc. Astfel, s-au evidenţiat organizarea în 2010 a Sesiunii Naţionale  dedicată comemorării declanşării Marelui Refugiu Românesc (1940), participarea la o serie de manifestări cultural-ştiinţifice, publicarea de către membrii AFOR a unor lucrări memorialistice consacrate refugiului, activitatea pentru respectarea drepturilor legale şi îmbunătăţirea situaţiei refugiaţilor, cea mai importantă fiind aceea pentru înlăturarea discrimării noastre. O preocupare constantă a fost înscrierea în Asociaţie a unor categorii de membri care să preia treptat destinele ei : soţi/soţii supravieţuitoare ale foştilor refugiaţi, urmaşi de gradele I IV, membri de familie, simpatizanţi, susţinători ş.a. Bilanţul de ansamblu al activităţii Asociaţiei nu a atins încă nivelul dorit, îndeosebi în privinţa organizării şi a participării membrilor la acţiunile ei. Majoritatea noii conduceri a Asociaţiei este formată din persoane care nu au fost refugiate propriu zis : o soţie supravieţuitoare, doi fii de foşti refugiaţi şi vicepreşedintele fără dezinenţă de fost refugiat. Au fost alese 2 comisii de lucru (pentru organizare şi cultural-educativă), au fost completate Colegiul de Onoare şi Comisia de cenzori, iar Colegiul Director rămâne cu un loc vacant. Nucleul activului valoros şi promovarea noilor generaţii vor permite  dezvoltarea întregii activităţi a Asociaţiei.

                                                                                              Prof.Dr.Alexandru Porţeanu

                                                                                                  Preşedinte Fondator

APEL

Asociaţia noastră face apel la sprijinirea ei de către membrii, susţinătorii şi simpatizanţii săi de pretutindeni, prin redirecţionarea cotei de 2% din impozitul pe salarii sau alte venituri, adică fără nici o plată efectivă din banii proprii. Această operaţiune se poate face prin completarea formularului fiscal 230 de către persoanele care realizează venituri din salarii, sau/şi prin completarea formularului fiscal 200 de către persoanele care realizaeza venituri din alte surse (chirii, terenuri, liber profesionişti - avocaţi, medici, drepturi de autor, experţi, tranzacţii financiare ş.a). Formularele 230 şi 200 sunt publicate alăturat, au gata imprimate datele de identificare necesare referitoare la Asociaţie, astfel încât binefăcătorii noştri mai au de completat doar datele lor personale şi semnătura + caseta anului financiar precedent. Formularele completate se depun anual până la 25 mai în dublu exemplar la Administraţia financiară de domiciliu sau la Asociaţie (AFOR 1940-1947), ori prin scrisoare recomandată într-un singur exemplar cu confirmare de primire pe adresa Administraţiei Financiare respective. Adm.Financiare au datele privind salariile şi celelalte venituri, inclusiv impozitele aferente, din care calculează cota de 2% pe care o virează în contul bancar al Asociaţiei înscris in formular.

           

           

Adeziuni de înscriere în AFOR 1940-1947

Anunţ

Membrii Asociaţiei Foştilor  Refugiaţi  (AFOR  1940-1947) care nu se pot deplasa pentru semnarea Tabelului nominal menţionat în  cele de mai jos, sunt invitaţi să adreseze cererea alăturată către Asociaţie, în vederea includerii lor în tabel.

Trimiteţi cererea preferabil prin scrisoare recomandată cu confirmare.

Termenul maxim de primire la Asociaţie este vineri 31 august 2012.

         Rugăm comunicaţi chestiunea şi altor membri ai Asociaţiei.

         Nu insistaţi pentru date suplimentare.

Notă: Se salvează mai întâi documentul în computer, ca fişier jpg şi apoi se tipăreşte cererea.

Simpozionul Internaţional "200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist Rus 1812-2012"

MESAJUL ASOCIAŢIEI FOŞTILOR REFUGIAŢI (AFOR 1940-1947):
G Â N D D E P I O A S Ă Î N C H I N A R E LA COMEMORAREA BICENTENARULUI RAPIRII BASARABIEI (1812 – 2012)
Cei aproape 100.000 de români care avem statut legal de foşti refugiaţi în anii 1940-1945 din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, statut conferit în baza Legii nr.189/2000, ca persoane ce am fost persecutate din motive etnice, încadrate astfel conform doctrinei şi dispoziţiilor legislaţiei europene şi internaţionale privind apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului în epoca actuală, Ne îndreptam gândurile şi sentimentele noastre de respect îndurerat, de pioasă închinare în memoria străbunilor noştri care au avut de îndurat consecinţele tragice ale răpirii de către Imperiul Ţarist a părţii dintre Prut şi Nistru a Principatului Moldovei, parte care de atunci a dobândit denumirea de Basarabia. Acest act de gravitate istorică deosebită s-a produs prin încheierea păcii ruso-turce semnate la Bucureşti în data de 16/28 mai 1812, marcănd o etapă a desfăşurarii îndelungatei “crizei orientale” (1683-1877), adică a declinului Imperiului Otoman şi a expansiunii celui Ţarist. Era a două pierdere teritorială a Moldovei, după răpirea Bucovinei din 1774-1775 de către Imperiul Habsburgic Anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist a determinat şi fuga multor locuitori “în partea de dincoace de Prut”, fapt ce poate fi considerat şi ca una din primele forme ale refugierii românilor din calea urgiilor ce s-au abătut periodic asupra lor. Acestea depăşeau caracteristicile unor mişcari de populaţie obişnuite, relativ constante şi de proporţii reduse. După 1848 şi în epoca contemporană, ele se vor amplifica în formele emigraţiei şi exilului, culminând cu Marele Refugiu Românesc. În acea perioadă de început a epocii moderne s-au desfăşurat evenimente asemănătoare determinate de expansiunile marilor puteri ale timpului, cum au fost împărţirile repetate ale Poloniei, războaiele napoleoniene ce au cuprins cea mai mare parte a Europei ş.a. Înfrântă în războiul din 1806-1812, Poarta Otomană a cedat Rusiei un teritoriu care nu îi aparţinea de drept, conform statutului autonom al Principatelor Române. Rusia Ţaristă a ajuns principalul pericol pentru pacea Europei. În 1856 şi 1878, Basarabia a trecut prin două momente contrarii de modificare temporară a statutului teritorial privind cele trei judeţe din sud (Cahul, Bolgrad, Ismail). Cel mai important eveniment din întreaga istorie a Basarabiei a fost Unirea ei cu România la 27 martie/9 aprilie 1918. Dar, în împrejurările tragice ale anilor 1940 si 1944 au urmat anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Herţei de către Imperiu rus în forma sa sovietică, bolşevică, ale căror consecinţe au ajuns la apogeul politicii de genocid etnic. Acele tragedii au lăsat urme adânci până astazi, iar noi, refugiaţii de atunci, suntem printre ultimii martori ai acelor nenorociri care au pus în pericol însăşi existenţa poporului românesc din teritoriile ocupate. Ne exprimăm încă odată recunoştiinţa noastră profundă faţă de Ţară, faţă de Neamul nostru Românesc, care ne-au salvat viaţa noastră şi a celorlalţi refugiaţi, de atunci până astăzi. Ne exprimăm totodată satisfactţa pentru restabilirea libertăţilor democratice prin abolirea dictaturii comuniste, care a făcut posibilă cercetarea din nou liberă a istoriei poporului nostru, scrierea istoriei româneşti inclusiv a Basarabiei în respectarea adevărului şi dreptăţii. Salutăm cu mulţumire manifestările publice importante ce se desfăşoara în aceste zile la Chişinău, Iaşi şi Bucureşti, pentru cuvenita comemorare a bicentenarului răpirii Basarabiei, manifestări puse sub egida Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi a Academiei Române. Acestora li se alătura numeroase manifestări, între care si aceasta a noastra, a Asociaţiei Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947) Îndreptându-ne din nou gândurile către vremurile mai apropiate trăite de noi şi aflându-ne unii în aceleaşi locuri de atunci, ne reamintim cu emoţie faptul că refugiaţii basarabeni şi bucovineni, chiar unii dintre noi, am găsit în acele vremuri de grele suferinţe generale, adăpost şi ocrotirea vieţilor noastre în aceste locuri, pe întregul cuprins al patriei noastre, a tuturor românilor. Asociaţia Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947) se străduieşte să-i adune pe toti cei de azi, să-i reprezinte, să afirme în viaţa publică valorile morale, cultural-istorice şi educative ale Marelui Refugiu Românesc. Rememorând astazi semnificaţiile comemorării bicentenarului răpirii Basarabiei, vrem să ne exprimăm speranţa noastră profundă în lucrarea dreptăţii istorice, în mult dorita renaştere naţional-spirituală a Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Herţei întru întregirea spiritualităţii româneşti, în cadrul orizontului mult mai larg din zilele noastre, acela al valorilor integrării europene generale.
Bucureşti, 12 mai 2012
PREŞEDINTE, Prof.dr.Alexandru Porţeanu

Extrase din statutul AFOR