sâmbătă, 23 iunie 2012

Anunţ


Membrii Asociaţiei Foştilor  Refugiaţi  (AFOR  1940-1947) care nu se pot deplasa pentru semnarea Tabelului nominal menţionat în  cele de mai jos, sunt invitaţi să adreseze cererea alăturată către Asociaţie, în vederea includerii lor în tabel.
Trimiteţi cererea preferabil prin scrisoare recomandată cu confirmare.
Termenul maxim de primire la Asociaţie este vineri 31 august 2012.
         Rugăm comunicaţi chestiunea şi altor membri ai Asociaţiei.
         Nu insistaţi pentru date suplimentare.


Notă: Se salvează mai întâi documentul în computer, ca fişier jpg şi apoi se tipăreşte cererea.

duminică, 17 iunie 2012

Simpozionul Internaţional "200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist Rus 1812-2012"







MESAJUL ASOCIAŢIEI FOŞTILOR REFUGIAŢI (AFOR 1940-1947):
G Â N D D E P I O A S Ă Î N C H I N A R E LA COMEMORAREA BICENTENARULUI RAPIRII BASARABIEI (1812 – 2012)
Cei aproape 100.000 de români care avem statut legal de foşti refugiaţi în anii 1940-1945 din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, statut conferit în baza Legii nr.189/2000, ca persoane ce am fost persecutate din motive etnice, încadrate astfel conform doctrinei şi dispoziţiilor legislaţiei europene şi internaţionale privind apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului în epoca actuală, Ne îndreptam gândurile şi sentimentele noastre de respect îndurerat, de pioasă închinare în memoria străbunilor noştri care au avut de îndurat consecinţele tragice ale răpirii de către Imperiul Ţarist a părţii dintre Prut şi Nistru a Principatului Moldovei, parte care de atunci a dobândit denumirea de Basarabia. Acest act de gravitate istorică deosebită s-a produs prin încheierea păcii ruso-turce semnate la Bucureşti în data de 16/28 mai 1812, marcănd o etapă a desfăşurarii îndelungatei “crizei orientale” (1683-1877), adică a declinului Imperiului Otoman şi a expansiunii celui Ţarist. Era a două pierdere teritorială a Moldovei, după răpirea Bucovinei din 1774-1775 de către Imperiul Habsburgic Anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist a determinat şi fuga multor locuitori “în partea de dincoace de Prut”, fapt ce poate fi considerat şi ca una din primele forme ale refugierii românilor din calea urgiilor ce s-au abătut periodic asupra lor. Acestea depăşeau caracteristicile unor mişcari de populaţie obişnuite, relativ constante şi de proporţii reduse. După 1848 şi în epoca contemporană, ele se vor amplifica în formele emigraţiei şi exilului, culminând cu Marele Refugiu Românesc. În acea perioadă de început a epocii moderne s-au desfăşurat evenimente asemănătoare determinate de expansiunile marilor puteri ale timpului, cum au fost împărţirile repetate ale Poloniei, războaiele napoleoniene ce au cuprins cea mai mare parte a Europei ş.a. Înfrântă în războiul din 1806-1812, Poarta Otomană a cedat Rusiei un teritoriu care nu îi aparţinea de drept, conform statutului autonom al Principatelor Române. Rusia Ţaristă a ajuns principalul pericol pentru pacea Europei. În 1856 şi 1878, Basarabia a trecut prin două momente contrarii de modificare temporară a statutului teritorial privind cele trei judeţe din sud (Cahul, Bolgrad, Ismail). Cel mai important eveniment din întreaga istorie a Basarabiei a fost Unirea ei cu România la 27 martie/9 aprilie 1918. Dar, în împrejurările tragice ale anilor 1940 si 1944 au urmat anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Herţei de către Imperiu rus în forma sa sovietică, bolşevică, ale căror consecinţe au ajuns la apogeul politicii de genocid etnic. Acele tragedii au lăsat urme adânci până astazi, iar noi, refugiaţii de atunci, suntem printre ultimii martori ai acelor nenorociri care au pus în pericol însăşi existenţa poporului românesc din teritoriile ocupate. Ne exprimăm încă odată recunoştiinţa noastră profundă faţă de Ţară, faţă de Neamul nostru Românesc, care ne-au salvat viaţa noastră şi a celorlalţi refugiaţi, de atunci până astăzi. Ne exprimăm totodată satisfactţa pentru restabilirea libertăţilor democratice prin abolirea dictaturii comuniste, care a făcut posibilă cercetarea din nou liberă a istoriei poporului nostru, scrierea istoriei româneşti inclusiv a Basarabiei în respectarea adevărului şi dreptăţii. Salutăm cu mulţumire manifestările publice importante ce se desfăşoara în aceste zile la Chişinău, Iaşi şi Bucureşti, pentru cuvenita comemorare a bicentenarului răpirii Basarabiei, manifestări puse sub egida Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi a Academiei Române. Acestora li se alătura numeroase manifestări, între care si aceasta a noastra, a Asociaţiei Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947) Îndreptându-ne din nou gândurile către vremurile mai apropiate trăite de noi şi aflându-ne unii în aceleaşi locuri de atunci, ne reamintim cu emoţie faptul că refugiaţii basarabeni şi bucovineni, chiar unii dintre noi, am găsit în acele vremuri de grele suferinţe generale, adăpost şi ocrotirea vieţilor noastre în aceste locuri, pe întregul cuprins al patriei noastre, a tuturor românilor. Asociaţia Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947) se străduieşte să-i adune pe toti cei de azi, să-i reprezinte, să afirme în viaţa publică valorile morale, cultural-istorice şi educative ale Marelui Refugiu Românesc. Rememorând astazi semnificaţiile comemorării bicentenarului răpirii Basarabiei, vrem să ne exprimăm speranţa noastră profundă în lucrarea dreptăţii istorice, în mult dorita renaştere naţional-spirituală a Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Herţei întru întregirea spiritualităţii româneşti, în cadrul orizontului mult mai larg din zilele noastre, acela al valorilor integrării europene generale.
Bucureşti, 12 mai 2012
PREŞEDINTE, Prof.dr.Alexandru Porţeanu