sâmbătă, 23 iunie 2012

Anunţ


Membrii Asociaţiei Foştilor  Refugiaţi  (AFOR  1940-1947) care nu se pot deplasa pentru semnarea Tabelului nominal menţionat în  cele de mai jos, sunt invitaţi să adreseze cererea alăturată către Asociaţie, în vederea includerii lor în tabel.
Trimiteţi cererea preferabil prin scrisoare recomandată cu confirmare.
Termenul maxim de primire la Asociaţie este vineri 31 august 2012.
         Rugăm comunicaţi chestiunea şi altor membri ai Asociaţiei.
         Nu insistaţi pentru date suplimentare.


Notă: Se salvează mai întâi documentul în computer, ca fişier jpg şi apoi se tipăreşte cererea.

duminică, 17 iunie 2012

Simpozionul Internaţional "200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist Rus 1812-2012"







MESAJUL ASOCIAŢIEI FOŞTILOR REFUGIAŢI (AFOR 1940-1947):
G Â N D D E P I O A S Ă Î N C H I N A R E LA COMEMORAREA BICENTENARULUI RAPIRII BASARABIEI (1812 – 2012)
Cei aproape 100.000 de români care avem statut legal de foşti refugiaţi în anii 1940-1945 din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, statut conferit în baza Legii nr.189/2000, ca persoane ce am fost persecutate din motive etnice, încadrate astfel conform doctrinei şi dispoziţiilor legislaţiei europene şi internaţionale privind apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului în epoca actuală, Ne îndreptam gândurile şi sentimentele noastre de respect îndurerat, de pioasă închinare în memoria străbunilor noştri care au avut de îndurat consecinţele tragice ale răpirii de către Imperiul Ţarist a părţii dintre Prut şi Nistru a Principatului Moldovei, parte care de atunci a dobândit denumirea de Basarabia. Acest act de gravitate istorică deosebită s-a produs prin încheierea păcii ruso-turce semnate la Bucureşti în data de 16/28 mai 1812, marcănd o etapă a desfăşurarii îndelungatei “crizei orientale” (1683-1877), adică a declinului Imperiului Otoman şi a expansiunii celui Ţarist. Era a două pierdere teritorială a Moldovei, după răpirea Bucovinei din 1774-1775 de către Imperiul Habsburgic Anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist a determinat şi fuga multor locuitori “în partea de dincoace de Prut”, fapt ce poate fi considerat şi ca una din primele forme ale refugierii românilor din calea urgiilor ce s-au abătut periodic asupra lor. Acestea depăşeau caracteristicile unor mişcari de populaţie obişnuite, relativ constante şi de proporţii reduse. După 1848 şi în epoca contemporană, ele se vor amplifica în formele emigraţiei şi exilului, culminând cu Marele Refugiu Românesc. În acea perioadă de început a epocii moderne s-au desfăşurat evenimente asemănătoare determinate de expansiunile marilor puteri ale timpului, cum au fost împărţirile repetate ale Poloniei, războaiele napoleoniene ce au cuprins cea mai mare parte a Europei ş.a. Înfrântă în războiul din 1806-1812, Poarta Otomană a cedat Rusiei un teritoriu care nu îi aparţinea de drept, conform statutului autonom al Principatelor Române. Rusia Ţaristă a ajuns principalul pericol pentru pacea Europei. În 1856 şi 1878, Basarabia a trecut prin două momente contrarii de modificare temporară a statutului teritorial privind cele trei judeţe din sud (Cahul, Bolgrad, Ismail). Cel mai important eveniment din întreaga istorie a Basarabiei a fost Unirea ei cu România la 27 martie/9 aprilie 1918. Dar, în împrejurările tragice ale anilor 1940 si 1944 au urmat anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Herţei de către Imperiu rus în forma sa sovietică, bolşevică, ale căror consecinţe au ajuns la apogeul politicii de genocid etnic. Acele tragedii au lăsat urme adânci până astazi, iar noi, refugiaţii de atunci, suntem printre ultimii martori ai acelor nenorociri care au pus în pericol însăşi existenţa poporului românesc din teritoriile ocupate. Ne exprimăm încă odată recunoştiinţa noastră profundă faţă de Ţară, faţă de Neamul nostru Românesc, care ne-au salvat viaţa noastră şi a celorlalţi refugiaţi, de atunci până astăzi. Ne exprimăm totodată satisfactţa pentru restabilirea libertăţilor democratice prin abolirea dictaturii comuniste, care a făcut posibilă cercetarea din nou liberă a istoriei poporului nostru, scrierea istoriei româneşti inclusiv a Basarabiei în respectarea adevărului şi dreptăţii. Salutăm cu mulţumire manifestările publice importante ce se desfăşoara în aceste zile la Chişinău, Iaşi şi Bucureşti, pentru cuvenita comemorare a bicentenarului răpirii Basarabiei, manifestări puse sub egida Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi a Academiei Române. Acestora li se alătura numeroase manifestări, între care si aceasta a noastra, a Asociaţiei Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947) Îndreptându-ne din nou gândurile către vremurile mai apropiate trăite de noi şi aflându-ne unii în aceleaşi locuri de atunci, ne reamintim cu emoţie faptul că refugiaţii basarabeni şi bucovineni, chiar unii dintre noi, am găsit în acele vremuri de grele suferinţe generale, adăpost şi ocrotirea vieţilor noastre în aceste locuri, pe întregul cuprins al patriei noastre, a tuturor românilor. Asociaţia Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947) se străduieşte să-i adune pe toti cei de azi, să-i reprezinte, să afirme în viaţa publică valorile morale, cultural-istorice şi educative ale Marelui Refugiu Românesc. Rememorând astazi semnificaţiile comemorării bicentenarului răpirii Basarabiei, vrem să ne exprimăm speranţa noastră profundă în lucrarea dreptăţii istorice, în mult dorita renaştere naţional-spirituală a Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Herţei întru întregirea spiritualităţii româneşti, în cadrul orizontului mult mai larg din zilele noastre, acela al valorilor integrării europene generale.
Bucureşti, 12 mai 2012
PREŞEDINTE, Prof.dr.Alexandru Porţeanu

luni, 21 mai 2012

Comunicat de presă mai 2012

Cea de a treia Adunare generală a Asociaţiei Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947), desfăşurată în Aula “Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române la 12 mai 2012, s-a deschis cu un moment dedicat memoriei celor cinci membri ai Asociaţiei decedaţi în ultimul an, cel mai de seamă dintre ei fiind acad. Gabriel Ţepelea, personalitate de seamă a Marelui Refugiu Românesc. Primul punct al Adunării a fost consacrat marcării împlinirii celor 200 de ani de la răpirea Basarabiei (1812-2012) prin cuvântul comemorativ GÂND DE PIOASĂ ÎNCHINARE, prezentat în numele Asociaţiei de Preşedintele ei. În continuare Raportul asupra exerciţiului financiar 2011 al Asociaţiei şi Raportul Comisiei de cenzori au fost aprobate de Adunarea generală. Preşedintele a expus Adunării generale Raportul intitulat “Asociaţia Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947) în anul 2011”. Aruncând o privire asupra întregii perioade precedente, Asociaţia s-a dovedit a fi viabilă şi necesară, dar principala dificultate continuă să fie insuficienta participare a membrilor la bunul ei mers. Este în mod deosebit regretabilă nerealizarea în 2011 a temei privind istoria Căminului Cultural “Avram Iancu” de la Muzeul Satului, inculsiv datorită unor deficienţe în cooperarea Asociaţiei cu conducerea Muzeului. Cu toate acestea, se poate constata un interes real faţă de AFOR, venit din diferite zone ale ţării şi chiar din străinătate. Participarea noastră la câteva acţiuni din ţară şi legăturile cu diverse zone au contribuit la mai bună cunoaştere a Asociaţiei, inclusiv la înscrierea unor noi membri din diferite localităţi. Avem şi membri din ţări situate în 3 continente, iar recent a apărut un articol despre Asociaţia noastră într-un ziar din New York. Cel mai important obiectiv al nostru din întreaga perioadă de la 2008 încoace, înlăturarea discriminării foştilor persecutaţi din motive etnice, are acum sorţi de reuşită. La discuţii asupra Raportului au participat un număr mai mare de membri comparativ cu anii precedenţi, care au relevat diferite aspecte şi probleme privind Asociaţia. În răspunsul său, Preşedintele a făcut precizările necesare, îndeosebi asupra cadrului legal al funcţionării Asociaţiei, al drepturilor foştilor refugiaţi şi îmbunătăţirii situaţiei lor, asupra apropiatei modificări a legislaţiei care ne priveşte (îndeosebi Legea 290/2003) ş.a. Proiectul de acţiuni ale Asociaţiei pe 2012 prevede, între altele, finalizarea demersurilor pentru înlăturarea discriminării, inaugurarea Secţiei de memorialistică şi documentare, implicarea AFOR în dezbaterea legislativă care ne interesează, promovarea grupului membrilor de familie ai foştilor refugiaţi, activarea colaborării cu Muzeul Satului, achiziţionarea unui film documentar, participarea la manifestări culturale în ţară, înscrierea de noi membri, inclusiv din ţară şi străinatate. ÎN CONCLUZIE se poate aprecia că Adunarea generală a AFOR pentru bilanţul activităţii din 2011 s-a desfăşurat în mod pozitiv, atât în privinţa îndeplinirii obligaţiilor procedurale, cât şi a analizei fondului lor în vederea îndeplinirii funcţiei sale destinată foştilor refugiaţi şi a realizării unei prezenţe mai active în viaţa noastră publică.

joi, 19 aprilie 2012

2%

Pînă la data de 25 mai 2012 aveţi posibilitatea să redirecţionaţi 2% din impozitul pe 2011 către Asociaţia Foştilor Refugiaţi AFOR 1940-1947. Toţi cei care doresc să sprijine asociaţia, o pot face completînd formularul alăturat şi trimiţîndu-l, împreună cu o copie a fişei fiscale primite de la angajator, administraţiei financiare de pe raza teritorială, printr-o scrisoare recomandată sau direct prin depunere la registratură. Codul de identificare fiscală este 25340180, iar contul RO88 BREL 0002 0002 5079 0100 deschis la Libra Bank. Mai multe detalii găsiţi aici, de unde puteţi de asemenea să descărcaţi şi formularele 200 (pentru persoane juridice) şi 230 (pentru persoane fizice). Vă mulţumim!